duminică, 10 iunie 2007

POSTARI DESPRE SOCIALISM

Titlul subiectului: Pot fi oamenii foarte bogati exponentii socialismului,sau co Pot fi oamenii foarte bogati exponentii socialismului,sau conducerea PSD poate fi bogata si in acelasi timp socialista. Iata o intrebare la care invit pe cei care doresc a lua parte la discutie sa-Âşi exprime opiniile. Este social democratia europeana un adevarat socialism. cat a esuat socialismul real din perioada comunista si din ce cauze. Cred ca inainte de a deveni soldatul PSD fiecare trebuie sa aiba un raspuns la aceste probleme. Fascismul(national-socialismul) si comunismul au fost experimente esuate ale socialismului. Socialismul a fost minunat atata cat el a fost utopic,oare in ce masura socialismul poate deveni o doctrina a dreptatii sociale chiar acuma. Cred ca frazele de mai sus constituie subiecte la care trebuie sa ne exprimam o opinie. Sau In ce masura insasi crestinismul nu a fost un socialism al societatii sclavagiste. Eu consider ca persoane intr-adevar interesate de socialism si PSD trebuie sa discute aceste probleme. Altfel PSD devine un partid ca oricare altul,mai vine din cand in cand la putere,este folosit de nomenclatura la fel cum a fost folosit si comunismul. Lumea asteapta un partid al dreptatii sociale,a dreptatii asa cum a fost ea lasata de la Dumnezeu,cu inegalitati inerente dar cu sanse drepte pentru fiecare. Sa vedemm putem incepe o discutie fara patima pe aceasta tema /////////////// ROMANIA VAZUTA DIN AMERICA: Social-democratia faptelor Se discuta mult in Romania despre refacerea "Polului social" in politica romaneasca. E o discutie necesara, pentru ca, asa cum se spune, un sistem politic e ca o masina. Are nevoie si de frana, dar si de acceleratie. Si de forte care sa stimuleze competitia si creativitatea, dar si de forte care sa tina partea celor care, dintr-un motiv sau altul, nu sunt lasati sau incurajati sa fie competitivi ori creativi. (Trebuie sa precizez ca, personal, ma consider un liberal din stirpea lui Tocqueville si Thomas Jefferson. Sunt deci preocupat atat de libertate, cat si de egalitate sociala.) Din pacate, conversatia despre renasterea social-democratiei se poarta, ca de obicei, in jurul persoanelor. Ea este despre gaunosenia lui Nastase, superficialitatea lui Geoana, ipocrizia lui Iliescu, fripturismul lui Ponta si lipsa de pregatire a Dacianei Sarbu. Desi detalii importante, mai ales cand explica fapte politice, nu pot epuiza problema. Criza social-democratiei nu este una a persoanelor, ci a ceea ce exista (sau lipseste) din capetele lor. Social-democratia are nevoie nu numai de oameni, ci si de idei. Desigur, documentele PSD sunt pline de vorbe: solidaritate sociala, egalitate, protectie sociala. Sistemul social-administrativ ce a iesit insa din mana social-democratilor nu are nimic in comun cu aceste cuvinte. In el, oamenii nu se considera tovarasii, ci, in cel mai bun caz, dusmanii celorlalti. Egalitatea la toate nivelurile (educatie, ingrijire medicala, justitie) ramane doar o "fraza de dansii inventata", cum spunea poetul. Exista insa social-democrati care ar dori o Romanie diferita. Una in care vorbele inseamna ce spun. Daca sunt insa seriosi, ei trebuie sa gaseasca imediat cai de rezolvare a celor trei importante probleme sociale romanesti. In primul rand, lipsa de egalitate a sanselor in mai toate domeniile vietii sociale. Doi, deficitul de solidaritate sociala locala si nationala. Trei, indiferenta politicienilor centrali fata de descentralizarea administratiei locale. Solutiile pentru aceste discutii nu pot sa fie insa teoretice sau retorice. In educatie, pesedistii trebuie sa militeze ferm pentru desfiintarea imediata a claselor de copii de privilegiati care au umplut scolile publice, ca intreprinderile-capusa ce au supt seva companiilor de stat. Aceste clase deturneaza fondurile de educatie comune din scoli, si asa sarace, pentru a rasfata copiii protipentadelor locale. Pana cand ele nu dispar nu se poate vorbi de egalitate de sanse in educatie. In administratie trebuie un plan national de investitii in drumuri, sisteme de apa si canal in majoritatea comunelor tarii. Acestea, in schimb, trebuie impinse sa fie mai active in administrarea fondurilor locale, in paralel cu descentralizarea politiei si a administratiei locale, ce trebuie scoase de sub tirania prefecturilor si a Ministerului de Interne. O social-democratie a secolului 21 nu poate fi numai declarativa, ea trebuie sa fie si una a faptelor. /////////////////// Principalele doctrine politice - index- 01. Clivajul stanga-dreapta 02. Liberalismul 03. Conservatorismul 04. Social-Democratia 05. Crestin-Democratia Clivajul stanga-dreapta Acest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a adoptat o decizie majora in cadrul Adunarii Constiuante a Frantei, in anul 1789. In ideea simplificarii procedurii de numarare a voturilor, adeptii conservarii prerogativelor regelui s-au asezat in dreapta Presedintelui Adunarii, in timp ce adversarii lor s-au asezat in stanga. Stanga Astfel inca de la inceput stanga a fost asociata ideii de transformare, facea apel al modernizare, la progres. Deci, in conformitate cu semnificatia initiala, stanga contesta ordinea sociala existenta la acea data, luptandu-se pentru schimbare. Adeptii ei se inspirau din conceptiile filosofice ale perioadei iluministe (Locke, Montesquieu, Rousseau), conform carora omul este, prin natura sa, bun, perfectibil, insa sistemul in care traieste nu ii este favorabil. Zona stanga a spectrului politic a forst ocupata cu timpul, de partide din familia socialista, aparute catre sfarsitul secolului trecut. Valorile care i se atribuie in prezent stangii sunt: reforma, dreptate sociala, egalitate, libertate. Dreapta Adeptii dreptei au fost cei ai sustinerii status-quo-ului, facand apel la traditie, ordine, morala. Spre deosebire de viziunea optimista a stangii, dreapta are o viziune mai pesimista asupra naturii umane si, fara sa considere ca omul este neaparat rau, pleaca de la ideea ca ceea ce este rau in interiorul sau constituie o primejdie permanenta. Ideile care i se atribuie in prezent dreptei sunt cele de ordine, morala, credinta, familie, iar liberalismul este considerat principalul exponent al dreptei. Liberalismul Doctrina liberala are cea mai indelugata istorie, exercitand o influenta covarsitoare asupra vietii politice a secolului trecut. Liberalismul este centrat pe individ si: are drept premise libertatea individuala, initiativa privata si limitarea puterii statului; se bazeaeza pe increderea in virtutile "mainii invizibile" care regleaza relatiile dintre oameni fara interventia inoportuna a statului; privilegiaza mecanismele de piata, considerate ca fiind singurele forme ce permit existenta unei societati capabile sa asigure libertatea individuala; Din punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie limitata in baza unor reguli clar stabilite. John Locke considera ca "menirea legilor este aceea de a veghea nu la pluralitatea doctrinelor sau veracitatea opiniilor ci la siguranta si securitatea comunitatii si ale bunurilor si integritatii personale a fiecarui cetatean". Conservatorismul Este considerat ca fiind o tendinta cu totul fireasca a gandirii politice, ca reactie la liberalism. Esenta conservatorismului este continuta in faimosul dicton al contelui Falkland: "Atunci cand nu este necesar sa schimbi nimic, este necesar sa nu schimbi nimic". Pentru Edmund Burke, fondatorul gandirii conservatoare, trasaturile credo-ului conservator sunt: a. omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este fundamentul societatii civile; b. societatea este produsul natural,organic al evoultiei istorice treptate; institutiile existente intruchipeaza intelepciunea generatiilor trecute; c. omul presupune, alaturi de ratiune, instinct si emotie; prudenta, judecata, experienta si obiceiul sunt calauze mai bune decat absractia; d. comunitatea este mai presus de individ; drepturile oamenilor deriva din indatoririle lor; e. raul este inradacinat in natura umana,nu in instituiile sociale; f. exceptand sensul moral,oamenii sunt inegali; organizarea sociala este complexa si presupune existenta diferitelor clase si grupuri; Social-Democratia Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si chiar se confunda cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale acestuia. Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si egalitatea, astfel incat sa aiba loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. Ascensiunea partidelor de stanga a fost determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial. Un moment important pentru familia socalista europeana l-a constituit primul congres al Internationalei Socialiste de dupa cel de-al doilea Razboi mondial, care a avut loc la Frankfurt pe Main. Decalaratia emisa la sfarsitul acestui congres a marcat indepartarea ideologica de marxism. Crestin-Democratia Originile doctrinare al acestui curent trebuie cautate intre pricipiile si ideile propovaduite de catolicismul politic. Partidele crestin-democrate au aparut ca reactie la atacurile asupra bisericii si catolicismului. Democratia crestina a facut cariera in Europa, dupa cel de-al doilea Razboi mondial, incercand sa umple golul dintre liberalsm si socialism, dintre individualism si colectivism, avand, in acelasi timp, si valori independente de aceste curente de gandire, cum ar fi morala crestina sau subsidiaritatea. Crestin democratia este asociata in multe tari ideii de neoconservatorism, putandu-se semnala un corespondent functional intre cele doua curente dat fiind ca promoveaza respectul fata de valorile traditionale: credinta, familie ////////////////
Dece a esuat socialismul in varianta comunista Nu o sa am pretentia de a fi exhaustiv dar exista cauze evidete. Sa le enumeram: DOGMATISMUL Socialismul real comunist pretindea ca are in marxism-leninism o conceptie care poate explica totul,toate fenomenele trecute,prezente si viitoare si in toate domeniile. Culmea a fost carticica lui Mao sau cursul scurt al Istoriei Partidului Comunist(bolsevic) al URSS. De fapt cetatenilor nici nu li se servea marxismul autentic ci un surogat agreat de stalin sau mao. Dar o teorie nu poate fi vesnica si ea mereu se adapteaza realitatii.Ori marxism-leninismul nu se discuta ci se APLICA in viziunea conducerii monarhice adoptate de comunism(secretarul general era practic pe viata si daca se putea continua fiul sau-vezi Coreea de nord sau ceea ce vroia ceausescu cu fiul sau) Acest dogmatism a fost nimicitor pentru socialism care treptat s-a desprins de evolutia istoriei stiintelor,a practicilor moderne. Exemple: GENETICA era o stiinta burgheza inventata de 2 calugari(Morgan si mendel) iar Cibernetica o stiinta capitalista facuta pentru a exploata clasa muncitoare.Dupa multi ani de ramanere in urma treptat,ca mare favoare au acceptat aceste stiinte,in timp ce lumea capitalÂşista evoluase mult. Tehnologia industrializarii lui Ceausescu prin achizitionare de tehnica depasita din Occident gratie conceptiei ca tehnologia moderna desfiintaza clasa muncitoare a dus la falimentul economic NOMENCLATURA Desi se folosea cuvantul tovaras si democratie grupul conducator era format dintr-o casta inchisa de conducatori pe viata care locuiau in vile si palate,se aprovizionau preferential in timp ce omul simplu murea de foame Nu ma voi mai extinde acum dar toate acestea au dus la pierderea contactului cu realitatea,decadere economica,lipsa de atractie pentru socialism mai ales la noile generatii. Ambitia de a conduce un partid unic,obsesia de a nu pierde puterea a dus la crearea organelor represive de tip Securitate,NKVD etc.pentru asa zisa fericire care o vedeau in viitor sacrificau milioane de oameni,ii ucideau,ii varau in lagare de concentrare.Statul socialist zis,devenise o organizatie criminala,organiza crima chiar si prin spitalele de psihiatrie. Omul asa zis liber era filat,avea dosar,propaganda era unica si obsesiva,plictisitoare si unde inceta efectele ei intra securitatea. Daca este nevoie vom reveni

Niciun comentariu: